Nume album: 15 FEBRUARIE 2012
Descriere album: ABECEDAR: 3 propozitii cu litera "t" si 5 cuvinte cu litera "t",senile pentru modelarea literei si bucati de ziare,revista , carticica pentru incercuirea literei noi;
MATEMATICA: autor ARGHIRESCU: pagina 45-ex.9,12,13, pe caietul de matematica;
ABILITATI PRACTICE:foarfec pentru decupat,o bucata de elastic,snur pentru confectionarea unei masti.Masca se decupeaza la scoala.
Nume album: 16 FEBRUARIE 2012
Descriere album: ABECEDAR: CAIET DE SCRIERE- 3 randuri de "T" si 5 propozitii care sa inceapa cu "T";
MATEMATICA: sa conceapa 2 probleme.
Nume album: 17 FEBRUARIE 2012
Descriere album: ABECEDAR:CAIETUL ELEVULUI-pag.52-de transcris textul cu galben;
CAIETUL DE SCRIERE-3 randuri "s" si 2 propozitii cu "s";
MANUAL ABECEDAR:pag.64- de scris 2 propozitii de la "Camera mea" pe caietul de dictare.
LECTURA:de povestit "Neghinita" din ultimul comentariu.
Nume album: 20 FEBRUARIE 2012 -corectie
Descriere album: MATEMATICA: AUTOR ARGHIRESCU-pag.66-67-ex.1,4,5,6,7,8,9,11;
3 probleme din cele de pe carte trebuie scrise pe caiet.
Nume album: 21 FEBRUARIE 2012-corectie
Descriere album: ABECEDAR: CAIET DE SCRIERE- 3 randuri cu litera "S" si 3 propozitii din Abecedar de la "RICA";
CAIETUL ELEVULUI: pag.53;
MATEMATICA:MANUAL Pag.88,89,90 de completat pe carte;
FISA fata/verso
RELIGIE: Sa citeasca din manual despre ingerasi, cine isi aminteste, ce le-a zis dna de religie (pag.18) si sa aiba caietul cu foaie velina la ei.
Nume album: 22 FEBRUARIE 2012
Descriere album: ABECEDAR: LECTIA "Un vis"
CAIETUL ELEVULUI:de terminat pe caiet, pag.54 (daca nu au terminat);
CAIETUL DE SCRIERE: de scris 3 randuri "v" si 5 propozitii din manual , pag.66 :
Livia este vara cu mine.
La vara plec la mare.
Pavel este vesel.
Livia este vesela.
Lavinia are multa vesela.
De scris , tot pe caietul de scriere, cate o legatura din fiecare : va,va(a de la mar-nu am tastatura romaneasca),vi,ve,vo,vu,vr
Obs.:Fiecare propozitie cu aliniat,propozitiile nu formeaza un text, nu au legatura unele cu altele.
MATEMATICA: CULEGERE DE ELENA NICA: pag.47-ex.7,10,13 ,pe caiet.
CONCURS -inscriere gratuita-de vopsit oua
Nume album: 23 FEBRUARIE 2012
Descriere album: MATEMATICA-AUTOR ARGHIRESCU:pag.67-ex.12,13,14-pe caiet;
ABECEDAR:DE SCRIS :pe CAIET DE SCRIERE- 3 randuri de "V" si ex.5 de la pag.34 din "SA DEZLEGAM TAINELE ABECEDARULUI";
DE CITIT: din Manual lectia "V" de 5 ori si din "SA DEZLEGAM TAINELE ABECEDARULUI" ex.1 de la pag.35.
AU VENIT POZELE.CEI CARE NU LE-AU PLATIT II RUGAM SA ADUCA BANII. MULTUMIM.
CONCURS-inscriere gratis-de vopsit oua (primele 2 imagini).
Nume album: 24 FEBRUARIE 2012
Descriere album: ABECEDAR: DE SCRIS-pe "CAIETUL DE SCRIERE" la pag.52 din "Sa dezlegam tainele abecedarului" de la pag.37 ex.8 si 10;
De rezolvat fisa "Testul nr.5";
De terminat pe "Caietul elevului" la pag.56
DE CITIT: din "ABECEDAR" de la pag.68 si 69.
EDUCATIE PLASTICA: 10 cartoane groase de toate culorile la dimensiuni de 5/6 cm si perforatoare cu forme de inima,iepure sau stea+ paie de plastic verzi+3 cercuri mari- din carton subtire-unul crem si 2 albe si un al patrulea cerc verde la dimensiune mai mica decat cele 3 +lipici+foarfec (pentru maine -va rog sa intrebati copiii si sa corectati daca sigur pentru maine).Vor confectiona ghiocei de hartie.De terminat desenul cu ghiocelul inceput miercuri la Abilitati.
ENGLEZA: de invatat fisa cu animale.
LECTURA:de povestit "Fluierul fermecat"
Fluierul fermecat
Victor Eftimiu
Tudorel era un ciobănaş de vreo zece anişori, prin isteţimea lui scăpase în mai multe rânduri vacile şi oile satului din ghearele unor lupi. Nu ştia nici de frică, nici de înşelăciune.
—Sunt cioban, trebuie să-mi păzesc turma. Asta ştiu !... şi nu-l biruia nimeni.
Moşul din pădure, vrăjitorul cel bun, care vede şi răsplăteşte pe cei ce se poartă voiniceşte l-a chemat la el în peşteră, şi l-a poftit să-şi aleagă tot ce va dori din bogăţiile adunate acolo. Tudorel se hotărî să ia doar un fluier.
—Să-mi trăieşti, băiatul moşului ! i-a răspuns vrăjitorul cel bun. N-ai vrut nici straie scumpe, nici bani de aur, dar ai ales o comoară nepreţuită. Fluierul acesta, pe care l-a făurit un meşter din vechime, nu numai că-ţi va ţine de urât, dar prin el vei putea îmblânzi fiarele. Păstrează-l sănătos, dragul meu, şi s-auzim de bine!
A doua zi, plecând cu oile, Tudorel se aşeză pe un dâmb şi începu să-i zică din fluier. Mare-i fu bucuria când văzu că mioarele se opresc din păşunat şi încep să joace. Culaie, berbecul cel mare, cu coarnele întoarse, se pusese şi el pe ţopăit, parc-ar fi fost cel mai straşnic dănţuitor. Clopotul de la gât îi suna. Măgăruşul turmei juca şi el, când pe trei picioare, făcând rotogoale drăgălaşe în văzduh cu piciorul drept, când ridicat pe două picioare, ca oamenii. Cât despre Ursu, dulăul, nu numai că sărea, dar se dădea şi peste cap.
Cântă el Tudorel ce cântă; mioarele, berbecul, măgăruşul şi dulăii jucară, până când zise ciobănaşul:
— Acum destul ! Dac-om sta să ţopăim toată ziua, apoi flămânziţi şi vă uscaţi şi se supără satul pe mine că vă ţin nemâncate.
Într-o zi, o haită de lupi se repezi la stâna lui Tudorel. Spaima intră în bietele oi. Văzând acea năvală de sălbăticiuni, Tudorel duse fluierul la gură şi începu să cânte. Şi ce să vezi? Unui câte unul, lupii se astâmpărau, începeau să ridice câte un picior uşor, uşurel şi se porneau pe dănţuit. Apoi câte un lup se apropia de o mioară, îşi lăsa capul în jos de trei ori înclinându-se, şi o poftea la joc. Douăzeci de perechi se-nvârteau în jurul ciobănaşului, care-i zicea de zor din fluieraşul lui de soc. A intrat în horă Ursu, dulăul, prinzându-se în braţe cu starostele lupilor; au făcut frăţie amândoi, s-au pupat în bot, cu ochii plini de lacrimile prieteniei, legându-se să nu se mai prigonească unul pe celălalt, cât vor trăi!
Dar tot sărind şi învârtindu-se lupii osteniră. Mai-marele lor se apropie, jucând şi el mereu şi-i vorbi lui Tudorel aşa :
—Ciobănaşule dragă, mai lasă-l încolo de fluier, că nu mai putem ! După ce suntem flămânzi ne mai flâmânzeşti şi dumneata, punându-ne să ţopăim într-una!
—Eu, răspunse băiatul, nu mă opresc din cântat până nu vă cărăbăniţi ! Dacă mă opresc, sunteţi în stare să vă repeziţi la oi şi să le mâncaţi.
—Pe cuvântul meu de onoare că nu facem una ca asta, plecăm pe ici încolo! răspunse celălalt şi făcu semn lupilor să-l urmeze. Cu mare părere de rău îşi lăsară cumetrii drăgălaşele cumetre! După ce le-au jucat, mare poftă ar fi avut să le mângâie puţin cu colţii! Dar n-avură încotro şi se depărtară, pierind în desimea codrului. Şi numai după ce n-a mai rămas nici urmă de lup prin partea locului, Tudorel îşi opri cântarea, odihnind astfel şi oile, care începură să pască mărunt şi repede, de foame ce le era.
...Povestea cu fluierul vrăjit ajunse şi la urechile împăratului.
— Dacă a putut acel fluier să stăpânească haita de lupi, cum n-ar veni de hac şi vrăjmaşilor mei ? îşi zicea stăpânitorul ţării. Trimise deci împăratul câţiva soli la ciobănaş să-i ceară fluierul. Dar Tudorel, nici gând să-l dea.
A doua zi, chiar împăratul veni să-i ceară lui Tudorel fluierul fermecat.
— Eu sunt chiar împăratul acestei ţări. Cum ai îndrăznit să te împotriveşti poruncilor mele?
—Dar ce-am făcut?
—Ţi-am trimis oameni cu daruri, cu haine scumpe şi cu tot felul de bunătăţi, galbeni mulţi, ţi-am trimis şi tu nici gînd să-mi dai fluierul, pe care văd că-l ţii la brâu.
—N-am ce face cu ele. Eu atâta am, fluierul !
—Fluierul acesta are puteri de care tu nu eşti vrednic ! îi strigă craiul mânios. De aceea zic, băiete, dă-mi-l de bună voie şi eu te voi răsplăti cum nici nu gândeşti; te voi duce la curtea mea să te cresc, să-ţi dau învăţătură şi să facă din tine un curtean de vază.
— Eu din ce sunt nu vreau să mă schimb! răspunse Tudorel.
Atunci lacom, împăratul înşfacă jucăria ciobănaşului. Ochii îi luceau de bucurie la gândul că acum nu-l va mai birui nimeni! Nimeni nu va mai îndrăzni să-i calce hotarele, ba va porni el însuşi să cucerească şi să prade împărăţia altora! Porni voios, cu tot alaiul după el. Dar Tudorel, supărat foc, alerga pe lângă calul lui, cerându-i fluierul. Scos din fire, împăratul porunci oştenilor să-l arunce în beciul cel mai adanc.
Ei, dar în vremea aceasta, ostile vrăjmaşe năpădiră pământul ţării şi prădau toate în calea lor. În fruntea armiilor, împăratul porni să le înfrunte şi să nimicească pe duşmani. Mândru nevoie, călare pe armăsarul împopoţonat, craiul tot sufla în fluierul fermecat, aşteptând să se întâmple minunea, dar degeaba! Oştilor puţin le păsa de jucăria aceea neputincioasă din mâna lui! Ba, dimpotrivă, împăratul fu înconjurat de duşmani, care parcă ieşiseră din pământ! Cât ai clipi din ochi, se pomeni legat, straja lui împrăştiată şi el robit vrăjmaşului.
Fluierul căzu la pământ şi, de bună seamă, l-ar fi sfărâmat copitele cailor, dacă un sfetnic înţelept nu l-ar fi ridicat cu grijă. Mare prăpăd ar fi fost pe ţară, dacă sfetnicul cel înţelept nu s-ar fi gândit să se repeadă la palat, să-l scoată pe Tudorel din adâncimea beciului şi să-l ducă pe câmpul de bătaie, rugându-l să cânte din fluierul fermecat. Şi când începu Tudorel să cânte din fluier, oştile duşmane îşi aruncară paloşele şi buzduganele şi începură să joace. Jucau şi ţopăiau de zor. Se ţineau după el, tot dănţuind şi părăseau de-a-ndărătelea pământurile cucerite atâta de uşor.
Şi ciobănaşul nostru nu s-a lăsat până nu i-a dus dincolo de hotarele ţării, cu împăratul cel hapsân cu tot.
CONCURS-inscriere gratis-de vopsit oua
Nume album: 27 FEBRUARIE 2012
Descriere album: CUNOASTEREA MEDIULUI:De ordonat fisele (capsat) din mapa pe capitole.
MATEMATICA: AUTOR ELENA NICA-ex.11 de la pag.47-pe caiet+ cele 2 fise primite vineri.
Va rog sa va alegeti un personaj de poveste de la rubrica "Carnavalul povestilor".
MUZICA: Sa asculte pe net
Vine, vine primavara
www.youtube.com/watch?v=Cg-VF9fg2ZUIarna sa te duci cu bine
www.youtube.com/watch?v=xgzBRTm018sMartisoare, martisoare
www.youtube.com/watch?v=dPnfOGydmhQDE CITIT SI INVATAT (cate ceva):
PENTRU MIERCURI,29 FEBRUARIE 2012, DIN POEZIILE DE MAI JOS;
DE DESENAT MANA SI TALPA PICIORULUI COPILULUI DVS. SI DE DECUPAT CATE 7 MAINI SI 7 TALPI DE PICIOR ,PENTRU DECORURI -pana miercuri( dar fara sa stie copiii dvs. pentru a le face o surpriza)
PROIECT PROGRAM
“SĂRBĂTORIREA CELOR 100 DE ZILE DE
ŞCOALĂ”
DATA: 29.02.2012
CLASA: I A
LOCUL DESFĂŞURĂRII: sala de clasa
ORGANIZATOR: Înv. Cioacă Liliana
SCOPUL: cunoaşterea semnificaţiei parcurgerii celor 100 de zile de şcoală din viaţa unui şcolar de clasa I; Marcarea acestui important eveniment prin diferite activităţi.
OBIECTIVE:
- atragerea efectivă a copiiilor în organizarea unor activităţi cu caracter extracurricular, conducând la creşterea calitativă a actului învăţării;
- identificarea propriilor valori şi a grupului din care fac parte;
- prezentarea colecţiilor de 100 de obiecte ale fiecărui elev in faţa colegilor?????????????????????????????
- dezvoltarea gustului pentru frumos al elevilor, a spiritului critic şi autocritic, cât şi a capacităţilor de organizare prin realizarea colecţiilor de obiecte;
-stimularea interesului părinţilor copiilor prin implicarea directă şi indirectă în aceste activităţi.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII:
Elevii vor prezenta în faţa părinţilor câteva poezii şi cântecele învăţate pe parcursul celor 100 de zile de şcoală, la Lb.română, Muzică, Cun. mediului etc.
Voi atrage elevii într-un joc în care voi folosi două metode moderne de predare-învăţare-evaluare: Metoda cubului şi Brainstorming-ul (Asaltul de idei).
Jocuri
Scopul jocurilor: exteriorizarea unor stări sufleteşti, gânduri, frământări, trăite de copii la un moment dat în viaţa lor;
Ob. urmărit: -să se cunoască mai bine elevii între ei, descoperind unul despre celălalt lucruri pe care poate n-au reuşit să le descopere în cele 100 de zile de şcoală;
Elevii vor prezenta colegilor obiectele în număr de 100, pe care ei le-au colecţionat, simbolizând fiecare dintre ele câte o zi din primele lor 100 de zile de şcoală din clasa I.
Vor fi apreciate pozitiv şi aplaudate toate colecţiile.
NOTĂ: Colecţiile de 100 de obiecte se vor păstra expuse in clasă fiind un bun stimulent în activitatea viitoare a elevilor
„Bună dimineaţa, sărbătoriţilor!
În şcolală-i forfotă mare
Clasa-ntâi e-n sărbătoare!
Zile 100 – au adunat
Cu toţii ne-am bucurat.
Toţi colegii vin în grabă
Pe sărbătoriţi să-i vadă,
Să le facă o urare
La ceas de mare sărbătoare.
Iar voi, veseli copilaşi,
Deştepţi, veseli, drăgălaşi,
Speranţă voi să fiţi
Pentru-ai voştri dragi părinţi.
. Bucuria ne e mare ,
Dispoziţia-i de sărbătoare.
Ştiţi de ce ?
Astăzi noi, cei de aici,
Mici, vioi şi gâgâlici,
Omagiem cu multă ardoare
Cele 100 de zile şcolare !
4. 100 de zile de şcolar,
100 de file din calendar,
100 de vise şi împliniri,
100 de şotii şi năzdrăvănii.
5. 100 de zile şcolare
Au zburat ca nişte cocoare.
Parcă mai ieri sfioşi, dar cu drag
Am păşit al şcolii prag.
6. Sunt elev cu-adevărat,
100 de zile am învăţat.
Iar de-acum, se înţelege,
Sunt elev în toată legea
7. Un elev: - Stimaţi spectatori ! Vă propunem să ascultaţi prognoza evenimentelor şcolare pînă la ziua de azi.
În ultimele 100 de zile vremurile pe aici au fost agitate, stresante şi interesante.
Au căzut aşa de-odată multe întrebări peste capul nostru.
Presiunea familială şi cea şcolară au atins cote îngrijorătoare.
8. Părinţii şi-au schimbat ritmul de viaţă,
Încercăm la ce e nou să facem faţă,
Bunicii învaţă cu mine alfabetul ,
Iar sora mai mică îmi scrie caietul.
9. Toţi aceşti pitici voinici
La-nceput eram cam mici.
Însă cum ceva-nvăţăm
Cîte-un pic tot ne-nălţăm.
10. 35 de pici fîrtaţi
Sunt şcolari adevăraţi.
Dintre - aceştea acum noi -
Să dansăm în pas vioi.
11 . În următoarele 60 de minute se prevede creşterea bruscă a temperaturii interioare. S-ar putea să fie chiar înăbuşitoare. Se anunţă fulgere, tunete, bubuituri. În urma lor vor cădea averse de cântece, poezii şi multe glume , pe care vi le propunem acum.
Glume :
12. - Alo, doamnă învăţătoare, vă anunţ că astăzi fiul meu nu va veni la ore, fiindcă este bolnav.
- Bine, dar cu cine vorbesc?
- Tatăl meu e la telefon .
13. -Care sunt cele două cuvinte mai des folosite de elevi, Nicuşor?
- Nu ştiu,unchiule.
- Ai ghicit !
14. - Cum faci tu că ai numai note mari?
- Simplu: atenţie la ore, îmi pregătesc zilnic temele.
- Şi de jucat, când te mai joci?
- Cînd termin de învăţat, dar tu?
- Eu încep să fac temele, cînd termin cu joaca.
- Şi cînd termini cu joaca?
- Păi, când îmi amintesc că e ora de culcare.
15. Mama: - Ei, puişor ! Cum a fost astăzi, în prima zi de şcoală ?Aţi învăţat ceva ?
Copilul: - Da, mămico!...Dar n-am terminat! Trebuie să ne mai ducem şi mâine!
16. Mama : - Hai dragul mamei ! Grăbeşte-te că o să întârzii la şcoală !
Copilul: - Nu-i nimic , mămico ! Şcoala e deschisă toată ziua !
17. - Mămico, nu-i aşa că 5+5 fac 10?
- Bravo, puişor ! Văd că ştii !
- Eu ştiu, mămico !...Dar doamna învăţătoare nu ştie…Astăzi ne-a spus că 6+4 fac10.
18. - Măi copile ! Iar ai luat o notă mică la dictare. Sunt tare supărată pe tine
- Dar…Nu sunt eu de vină, mamă ! Doamna învăţătoare mi-a dat-o !
19. Petrică mănâncă la lecţie. Învăţătoarea îl observă şi-i zice cu ironie:
- Poftă bună, Petrică!
- Mulţumesc. Sunteţi o doamnă bine crescută. Dar nătărăul de Vasilică zicea că o să mă daţi afară.
20. Gigel se întoarce supărat de la şcoală. Tatăl îl întrebă:
- De ce eşti supărat, Gigele?
- Cum să nu fiu supărat dacă iar mi-ai greşit tema?
21. Un copil îl întreabă pe tatăl său:
- Tată, tu poţi sa scrii cu ochii inchişi?
- Nu ştiu, să încerc.
- Bine, atunci sting lumina şi să îmi semnezi şi mie carnetul de note.
22. Gluma-i bună şi ne place,
Însă fiţi cu toţii pe pace,
Ştim bine să ne distrăm
Dar şi cunoştinţe să acumulăm..
23. Cartea înţeleaptă şi învăţătura
Ne sunt acum prieteni buni
Şi-n fiece zi de scoală cu ele
Descoperim lumea plină de minuni.
24. Ştim cu toţii expresiv să citim,
Transcriem, scriem frumos şi povestim,
Numărăm, calculăm şi colorăm
Probleme diverse rezolvăm.
25. Ceas cu ceas, luni după luni,
Am crescut deştepţi şi buni.
Şi vom creşte tot mai mari,
Buni prieteni şi şcoalari.
26. Note bune să luăm
Matematica-nvăţăm.
Şi la orice întrebare
Avem răspunsul care,
Îl gândim,îl cugetăm
Doar atunci ne descurcăm.
27. Învăţătoarea:
- Să vedem.
Ascultaţi şi calculaţi
Număraţi şi rezolvaţi.
Probleme – poezii
28. S-au legat 10 căţei
Să se facă hoinărei,
Doritori de-o viaţă nouă.
Unul însă s-a retras
Şi din zece-au mai rămas
Buni tovarăşi numai … ( 9 )
T.Arghezi.
29. În grădiniţa cu flori
Au înflorit doi bujori.
Mai sunt gata-mbobocite
Cinci lalele rumenite.
În buchet le-oi aduna.
Câte flori eu voi avea? ( 7 )
30. Pe poteca din pădure
Au plecat s-adune mure
Cinci băieţi şi trei fetiţe,
Cu găleţi şi coşuleţe.
De un urs s-au speriat,
Patru-n vale-au alergat.
Socotiţi, dacă veţi şti,
Câţi la mure ar mai fi? ( 4)
31. O căpriţă-n disperare
Strigă în poiană tare :
- Vai de mine, ce-ntâmplare !
Toţi cei cinci ieduţi ai mei !
Au fugit ,nu ştiu de ei!
Unu-i acolo-n pădurice,
Altul în căsuţă-aice.
Cel de-al treilea e-n zăvoi.
Restul însă-l aflaţi voi;
Şi chemaţi-i la măicuţa,
Că-i tot strigă sărăcuţa. ( 2 )
32. Nici jocul nu-l lăsăm în pace
Căci foarte mult ne place.
Cu toţii , jucându-ne-nvăţăm,
Pe învăţătoare-a noastră –o ascultăm.
33. Prezentatorul I :Învăţăm de la furnici
Şi de la albine,
Hărnicia s-o iubim
Să fii leneş, nu e bine
Acest lucru ştie-orşicine!
34. Prezentatorul II: Învăţăm neîncetat
De la necuvântătoare.
Trebuie să-nveţi de mic
Ca să ştii când vei fi mare!
35. Prezentatorul I : Îată veţi vedea aici
Ce vorbesc două furnici!
(Intră 2 furnici) Sceneta „Gospodina„
I furnică:
Încotro fugi, surioară ?
II furnică:
Ia, mă duc şi eu la moară (grăbită)
Şi-s grăbită, şi-s grăbită
Că mi-e casa ne-ngrijită,
Şi mi-s rufele la soare,
Şi copiii cer mâncare.
I furnică:
Văd că eşti grăbită, foc,
Nu poţi sta o clipă-n loc.
Hai să te ajut şi eu,
Surioară, că ţi-e greu (Îi ia un sac.)
II furnică:
Uf ceva m-ai uşurat
Că prea mult azi am cărat.
Amîndouă: Nu! La noi în muşuroi (Către spectatori)
Nu e timp pentru zăbavă,
Că de n-am fi de ispravă,
Ar fi vai şi-amar de noi! (Pleacă)
36. Prezentatorul I:
Vezi?furnica este mică,
Dar de muncă nu i-e frică!
Fuge, cară, n-are stare,
Iarna are de mâncare.
37. Prezentatorul II:
Nu se duce ca să ceară
De la altul din cămară,
Să-nvăţăm şi noi, de mici
Lecţia de la furnici:
Amîndoi: Lenea stă cu sărăcia; O comoară-i hărnicia!
Înv. „Cît sunteţi de harnici şi isteţi va trebui să demonstraţi, realizând sarcinile propuse, lucrând în echipă.”
Lucrul în grup.
I. Scrisoarea
II. A completa declaraţia
III. „Declar lumii întregi”
IV. Matematica
V. Animalele
VI. Mărul
Înv. Cine a spus?
„-Scufiţă roşie, pune în coşuleţ bucata asta de cozonac şi sticla cu vin şi du-le bunicii, că e bolnavă şi slăbită.” (mama)
„Oglindă, oglinjoară, cine-i cea mai frumoasă din ţară?” (împărăteasa)
„Cea căreia i se va potrivi acest pantofior, va fi soţia mea.” (prinţul)
Învăţătoatea: Ce e şcoala?
La această întrebare
Aşi dori să răspundă
Acum fiecare:
41. Şcoala e calea spre viitor.
42. Şcoala e casa cunoştinţelor.
43. Şcoala e poiana plină de lumină.
44. Şcoala e palatul cuvântului .
45. Şcoala e glasul vesel de copil.
46. Şcoala e frunză, floare şi rod.
47. Şcoala –sunt anii cei mai frumoşi.
48. Şcoala e – a cărţii împărăţie.
49. Şcoala e leagănul copilăriei.
50. Ţara copilăriei
Nu are ziduri, nu are zmei
Pe strada copilăriei
Sunt aşteptaţi şi paşii tăi.
51. În faţa copilăriei
Toţi sunt buni şi sunt cuminţi.
Pe strada copilăriei suntem cu toţi bineveniţi.
52. - Cine eşti, copilărie?
53 . - Pace, soare, bucurie,
Carte, şcoală, jucărie.
O cărare pentru flori,
Roua limpede în zori ,
Cerul pistruiat de stele
Viitorul ţării mele.
54. Multe ar mai fi de spus
Că pentru multe am găsit răspuns
La drum, în cursu-acestui an şcolar
Cu prietenul nostru „ Abecedar „.
55. Cu drag, cu mulţumire
Trecând aceste 100 de zile,
Păşim spre viitor
Uraţi-ne succese şi mult spor.
În fiecare dimineaţă
S-avem gândul bun pe faţă,
Către soare să privim
Iubire să dăruim.
De gând rău să ne ferim,
S-adunăm doar bucuria
Şi-n lume s-o răspândim.
67. Mulţumim c-aţi asistat la sărbătoare,
Ne-aţi adus în suflet o rază de soare.
Ne-aţi susţinut, aplaudat
La fapte mari ne-aţi încurajat!
100 DE ZILE DE ŞCOALĂ
Completaţi declaraţia:
• Eu în 100 de zile de şcoală am învăţat…………………………………………………
• Eu după 100 de zile de şcoală vreau……………………………………………………
• Pot să manânc 100………………………………………………………………………
dar nu pot să mănânc 100………………………………………………………………
• Am încercat de 100 de ori………………………………………………………………
• Aş putea pune 100……………………………………………………….pe biroul meu,
dar nu aş putea pune 100…………………………………………………pe biroul meu.
• Aş putea transporta 100……………………………………………………….…………
dar nu pot transporta 100………………………………………………………………
• Mama mi-a spus de 100 de ori…………………………………………………………
• Tata mi-a spus de 100 de ori……………………………………………………………
Nume album: 28 FEBRUARIE 2012
Descriere album: Va rog sa va alegeti un personaj de poveste de la rubrica "Carnavalul povestilor".
OBSERVATIE DIN PARTEA DNEI. INVATATOARE: LA TEMA DE VINERI ,23.02.2012, DE LA LIMBA ROMANA AU AVUT DE RASPUNS LA INTREBARI:
1.Care sunt anotimpurile anului? Raspunsul corect era "Anotimpurile anului sunt:iarna,primavara,vara,toamna". Numele anotimpurilor se scriu cu litera mica,nu cu litera mare..
La fel si cu celelalte intrebari.
2.In care anotimp suntem?
Noi suntem in anotimpul de iarna.
3.Cum este vremea acum?
Acum vremea este rea.
Va rog sa va alegeti un personaj de poveste de la rubrica "Carnavalul povestilor".
Cititi si noutatile de la caietele auxiliare si despre ultimul concurs "Olimpicii cunoasterii."
ABECEDAR: DE CITIT DIN "SA DEZLEGAM TAINELE ABECEDARULUI" :
pag.26 ex.1+pag.28 ex.1+pag.30 ex.1+pag.33 ex.1+pag.35 ex.1;
DE COMPLETAT PE CARTE: pag.27 ex.7+pag.29 ex.3 si 7 +pag.30 ex.10+pag.31 ex.4+pag.32 ex.7,8,9 +pag.33 ex.2 si 4.
DE SCRIS: pe caiet de dictare textul "Tema"din manual,pag.68.
MATEMATICA: FISA 0-100
Nume album: 29 FEBRUARIE 2012
Descriere album: Va rog sa va alegeti un personaj de poveste de la rubrica "Carnavalul povestilor".
Cititi si noutatile de la caietele auxiliare si despre ultimul concurs "Olimpicii cunoasterii."
NU UITATI SA DECUPATI 7 MAINI SI 7 TALPI DE PICIOR PENTRU MAINE DIMINEATA.
ABECEDAR:de terminat fisa A-V;
de citit din manual, pag.70 ;
de scris pe caietul de scriere 3 randuri cu "d" , de facut propozitii cu cuvantul "tura";
Sensul cuvantului "tura":
1.tura-de zi/noapte
2.tura-de stadion, de teren
3.tura-piesa de sah.
MATEMATICA:AUTOR ELENA NICA -de rezolvat pag.54 pe carte.
